Most of those reading this article will remember the NASA tagline, “Failure is not an option,” a phrase that is very often used in the business world these days. As human beings and involved participants in the business environment, our resentment of failure is high. As a result, we strive to avoid it at all costs. And in many cases and with a lot of hard work, resilience and ? let’s be honest ? a bit of luck, we achieve the much-desired success. However, growth also comes with a series of challenges. How do we accelerate it further and not stall the engine ourselves?

With success comes a whole new world ? all the opportunities, all the options, all the joy? and all the pressure to stay in the zone of success and keep growing. As most entrepreneurs can tell you, it’s much more difficult to sustain success and grow your business than it is to get there once ? the first time. And there are several reasons for this: you will need to expand, acquire new skills, add new people to the organization, implement a clear and fair way of working and, most importantly, delegate tasks to a management team capable of to avoid YOU becoming the bottleneck. And all this in an uncertain, constantly changing and complex environment. Easy to say, isn’t it?

Lucrând cu antreprenori români în ultimii 4 ani, am învățat câteva lecții valoroase despre cum se poate face această tranziție fără probleme – și subliniez fără probleme, nu ușor. Nu ar fi corect să spunem că este un proces ușor, deoarece vorbim despre managementul schimbării care necesită un minim de 6 luni pentru a fi sustenabil, în funcție de complexitatea contextului de afaceri. Multă presiune apasă asupra echipei de management, echipei de conducere, consiliul executiv sau orice alt nume ar putea avea. Membrii acesteia au responsabilitatea de a traduce viziunea în realitate, modelând-o activ, având grijă de tabloul de bord cu indicatorii relevanți, asigurându-se că echipele lor înțeleg și acceptă schimbările, rămân angajate și livrează constant rezultate. Ca să nu mai vorbim de grija de a construi și menține o cultură organizațională sănătoasă.

But? what if there is no dashboard to look at? A double problem arises here. On the one hand, it is about insufficient awareness of the need for centralized aggregation and monitoring of the company’s activity. On the other hand, there is a problem related to the actual processing of the data. In a study cited by CECCAR, it is shown that ‘one company out of five, active and performing in the Romanian economy, uses Business Intelligence tools, while most call excessively on human and material resources to analyze a huge volume of data about the activity theirs, generated by classical reports.”

But what if a scoreboard is built with a lot of effort and it no longer reflects the strategy? With the volatility of the current economic situation, this is a real possibility. Or if some managers have very technical profiles and are not familiar with the meaning of big picture indicators, be they KPIs or OKRs? Or if they lack the skills to work with people to keep them engaged, to support them, to guide them? Or if they look like a team but don’t act like one? A 2020 study shows that less than 20% of large and medium-sized companies active in Romania use Business Intelligence tools, which help them to be efficient and profitable and, above all, to quickly adapt to changes in the market.

De la provocare la acțiune, fără perfecțiune

Există o modalitate de a începe să puneți piesele înapoi în puzzle și de a obține imaginea finală mai repede. Alegeți una sau două provocări, gândiți-vă la rezultatul așteptat și începeți să identificați acțiunile care, odată luate, vor declanșa procesele de obținere a rezultatelor necesare. Implementați-le, chiar și într-o formă imperfectă, testați cum funcționează, ajustați și re-implementați. Prea des căutarea perfecțiunii este dușmanul acțiunii clare și rapide și stă în calea rezolvării eficiente a problemei.

Acest mod de lucru este o reinterpretare a modelului Agile din lumea IT, utilizat în prezent în dezvoltarea de software. Acest model funcționează foarte bine atunci când există puțină claritate asupra obiectivului final (obiectivul în mișcare), când schimbările apar mai rapid în mediul de afaceri (de aceea obiectivul se află în mișcare), unii membri ai echipei sunt de acord cu planul și alții nu, iar bugetul disponibil nu este garantat (da, uneori trebuie să lucrăm văzând și făcând).

Primele demersuri de acest tip le-am văzut la companii din IT și producție industrială care au extins modelul Agile și în zona de business management. Astfel, au definit proiecte cross-company necesare și importante cu echipa multi-disciplinară și un project sponsor din top management.

Câteva exemple sunt retenția angajaților, realocarea portofoliului de proiecte strategice, ameliorarea comunicării între departamentele de aprovizionare, vânzări și producție, implementarea unui sistem ERP sau employer branding.

Printre beneficiile obținute după primele sprinturi: decizii mai rapide cu toți stakeholderii la masă, corectarea imediată a erorilor de comunicare și a preconcepțiilor dintre departamente, îmbunătățirea colaborării între membrii echipelor de top management și colegii lor manageri ai diferitelor linii de business, identificarea dintre aceștia a celor cu potențial de creștere și lista poate continua.

Sprintul de 4 săptămâni

În ceea ce privește planificarea, experiența noastră arată că 4 este numărul magic – durata optimă a unui sprint, așa cum îl numim, este de patru săptămâni. Acest lucru permite ca unele rezultate să fie vizibile, dar menține suficientă flexibilitate pentru a ajusta obiectivele dacă apar schimbări în mediul înconjurător.

Exemple de inițiative care au fost abordate cu succes folosind această metodă provin din diverse părți ale organizației:

Principalele beneficii ale abordării acestei metode sunt:

În plus, sprinturile oferă o oportunitate valoroasă pentru mentorat și coaching pentru membrii echipei, îi ghidează și îi ajută să-și construiască abilitățile de care au nevoie pentru a deveni mai autonomi și mai eficienți. Tot lucrul în sprinturi oferă ocazia aplicării practice a unui instrument foarte puternic: psihoeducația în business, ca factor de auto-cunoaștere și dezvoltare a liderilor și echipelor acestora. Înțelegerea elementelor de bază din psihologie și neuroștiință explică în mod credibil, fundamentat științific de ce avem anumite reacții și comportamente și mai ales ce impact au asupra celorlalți. Psihoeducația ajută la îmbunătățirea capacității de leadership și la dezvoltarea unei culturi organizaționale sănătoase și productive, crescând șansele de a rămâne în zona de succes pe termen lung.

În felul acesta tu, antreprenorul sau liderul de echipă, devii un factor de creștere în loc de un factor de blocaj.